Cum arestarile cu turle si trambite (mai mult zdranganit de catuse prin fata camerei de filmat, aflata intamplator la fata locului, la diverse adrese din tara J), la mijirea zorilor, nu prea mai impresioneaza pe nimeni, pentru a distrage atentia opiniei publice de la lucrurile care conteaza cu adevarat, autoritatile au inventat o noua gaselnita. Profitand de vremea crunta de afara, puterea (prin reprezentantii alesi sau numiti pe diverse criterii de eligibilitate) se intrece in comunicate si avertizari de cod rosu de ninsori, ploi, lapovite, gheata (mai au un pic si ne anunta ca dupa 15 februarie vine canicula!!!). Convoaca nenumarate comandamente de urgenta, de criza, de iarna si alte variatiuni pe aceeasi tema. Iar romanii au muscat, ca de obicei, nada. Uitand rapid de neoficiala Agora din Piata Universitatii, de sloganurile si declaratiile de genul „noi de-aicea nu plecam, nu plecam acasa/ pana cand nu castigam libertatea noastra”, compatriotii nostri care mai au o bruma de monede prin colturile ascunse ale portofelului, au dat buzna la supermarket sa faca aprovizionarea pentru „epoca de gheata”. Ca doar traim in tara in care putem lasa oamenii de zapada sa protesteze!
Citeam aseara, undeva, pe o „jartiera” afisata de unul din posturile TV de stiri, „in piata un singur batran de 70 de ani infrunta gerul si protesteaza impotriva guvernului”... iar la supermarket e mai aglomeratie ca de Craciun. Acum, in acest moment, se pare insa ca in Piata Universitatii sunt cca 100 de oameni care protesteaza...iar supermarketurile au ramas deja fara marfa.
Pana la urma, autoritatile mizeaza pe instinctul de supravietuire din fiecare dintre noi. Si pana acum s-a dovedit a fi o carte castigatoare.
Intr-adevar, vremea de afara ii ajuta, dar chiar daca convoaca sute de comandamente sau trupe intregi de soldati si jandarmi, iarna ne ia din nou prin surprindere si ne arata cat de neputincioase sunt autoritatile. Astept totusi sa vad roadele implicarii nemijlocite a „tuturor factorilor de decizie” in desfasurarea evenimentelor meteo ce par totusi a se intampla in zilele urmatoare...
Un ultim gand-incurajare-speranta: „Doamne ajuta!’
